Formele balbaielii

Balbaiala este o tulburare de ritm si fluenta a vorbirii care implica anumite disfunctionalitati intre zonele cerebrale responsabile cu coordonarea actului vorbirii si regiunile care participa la realizarea acesteia

H Gutzman  a identificat doua categorii de balbaiala, in functie de tonusul muscular al organelor implicate in actul vorbirii: clonica si tonica. In practica , ele se gasesc de obicei in forma combinata.

BALBAIALA PRIMARA ( CLONICA)  se caracterizeaza prin simple repetari sau prelungiri de sunete , fara efort aparent si cu un caracter incipient.Iata cateva particularitati de ritm si pronuntie ale acestui tip de balbaiala.

• particularitatile vorbirii: in procesul de asimilare a limbajului , copiii trec printr-un stadiu de " balbaiala fiziologica" care se manifesta prin repetari de silabe si cuvinte , evitari si pauze in pronuntie datorita noutatii si cantitatii vocabularului acumulat si " lipsei de experienta" in folosirea corecta si adaptata contextual. Acest fenomen apare intre 3 - 5 ani . Daca numarul de disfluente ( repetitii) este mai mare de 4-5 ori, exista riscul instalarii balbaielii primare.

• particularitatile de pronuntare ritmica a cuvintelor ( de prozodie) : apar dificultati evidente in adaptarea inflexiunilor vocalice la particularitatile de intonatie, intensitate,  accent si ritm de vorbire.Acest fapt este mai bine pus in evidenta de rostirea frazelor lungi, elaborate, a poeziilor cu versificatie bogata. Dupa un numar mai mare de repetitii, apare ceea ce Janson denumea " efectul adaptarii" la cerintele de formulare , in care copiii par ca au depasit dificultatile de exprimare. In fapt , se produce  invatarea mecanicii de pronuntare si intonare a textului dat. De aici putem trage concluzia ca aceasta  este o forma de tulburare a coordonarii motrice fine la miscarile cerute de ritmul vorbirii.

• particularitatile respiratorii: in general, balbaitii au un debit  mare in  expiratie , ceea ce face ca ultimele cuvinte sa se produca prin consumarea rezervelor pulmonare ( popular, " vorbesc pana nu mai au aer") . Educarea inspiratiei duce la aprofundarea si marirea ritmului acesteia , fiind insotita de miscari ale partii superioare a toracelui. Se poate merge si pe calea educarii unei expiratii scurte , superficiale, produsa voluntar dupa aproape fiecare cuvant.

• particularitatile comportamentale: fixarea comportamentului gresit de exprimare prin ironizarea sau hipercorectarea copilului. Cu cat reactiile externe ale receptorilor la modul de pronuntare este mai  negativ , cu atat pronuntarea defectoasa se va amplifica. Pot aparea incapatanarea si negativismul fata de vorbire.

BALBAIALA SECUNDARA ( TONICA) : in emiterea vocii intervine un spasm de lunga durata ce impiedica declansarea acesteia. In clipa in care spasmul cedeaza , vocea se produce " in cavalcada" , cu mare aport energetic. Balbaiala devine secundara atunci cand persoana constientizeaza modul sau defectuos de exprimare si , incercand sa ia sub control defectul, nu face decat sa suprasolicite musculatura implicata in pronuntie.

Particularitati:

• de vorbire: copiii pot pronunta cuvinte intregi, pana la un moment dat cand apare presiunea factorilor stresanti ( anticiparea negativa: " stiu ca voi gresi") si ei nu mai pot rosti din acest moment nici un cuvant. Apar astfel pauzele mari intre  sunete/ silabe/ cuvinte .

• prozodia: modificarile sunt mai complexe si mai  evidente comparativ cu balbaiala primara: intonatia este invers celei cerute ( descendenta cand ar trebui sa urce si ascendenta cand ar trebui sa coboare) , accentele sunt deplasate, vorbirea este monotona, fara expresivitate , timbrul vocii devine " metalic" cu accente nazale, etc.

• respiratorii: apare confuzie intre miscarile toracice si cele abdominale , inclusiv tendinta de a vorbi in timpul inspirului.

• comportamentale: constientizarea defectului are consecinte grave in plan psihic , ducand la intarirea defectului. Apar manifestari de anxietate si autoizolare.

• scris-cititul: lectura este facilitata de semnele de punctuatie care coordoneaza intonatia. De asemenea . prin parcurgerea textului sunt scutiti de producerea activa a ideilor , fapt ce usureaza productia verbala. Totusi, lectura este monotona si vocea egala. In scris pot aparea consecinte ale modului de pronuntare prin repetarea unor silabe/ cuvinte sau prelungiri ale liniilor de lagatura intre litere.

Prognosticul balbaielii este optimist la varstele mici, dar odata cu inaintarea in varsta dificultatile de pronuntie se accentueaza si se complica pe fondul constientizarii propriei productii verbale. Apelarea la specialistii in domeniu este esentiala si cooperarea cu familia in actul terapeutic este imperativa.

                                                                                                Logoped Corina Lesanu