Ecolalia


Ecolalia

Ecolalia reprezintă repetarea automată a vorbirii unei alte persoane.
Termenul derivă din “echo” care înseamnă a repeta și “lalia” care înseamnă a vorbi.
Ecolalia nu este o boală, ci este un simptom întâlnit în 75% din cazurile copiilor cu autism, dar poate apărea și în sindromul Asperger, sindromul Tourette, în afazii, în schizofrenie, boala Alzheimer, în vorbirea copiilor orbi din naștere.


Există două tipuri de ecolalie:

  • Ecolalia imediată – în care copilul repetă ceea ce tocmai a auzit.
    Studiile au demonstrat că ecolalia imediată este mai frecventă la copiii cu un limbaj expresiv redus, dar nu este influențată de vârsta cronologică. De asemenea, s-a constatat că este influențată și de caracterul familiar sau nu al interlocutorului. Astfel, dacă stimulii nefamiliari sunt prezentați de persoane nefamiliare, ecolalia imediată este mai frecventă decât în situația în care stimulii nefamiliari sunt prezentați de persoane familiare.
  • Ecolalia întârziată – în care copilul repetă ceva auzit cu mai mult timp în urmă.
    Exemplu: copilul repetă reclame TV, replici din filme, diverse conversații, cântece, poezii. Când repetă astfel de enunțuri, de cele mai multe ori, copilul păstrează ritmul și intonația mesajului original.

Până la vârsta de 2 ani și jumătate, ecolalia este considerată normală, asigurând însușirea limbajului de către copil. Prin repetarea cuvintelor auzite este posibilă însușirea, dezvoltarea și consolidarea limbajului.

 

Ecolalia și autismul – Există două școli în ceea ce privește influența (funcționalitatea) ecolaliei în autism.
Una, conform căreia ecolalia este nefolositoare, dăunătoare și se luptă pentru înlăturarea ei prin diverse mijloace.
A doua, conform căreia prezența ecolaliei în autism este un semn bun, pentru că reprezintă baza dezvoltării limbajului. Prezența ecolaliei demonstrează că: copilul aude, că memoria de scurtă durată funcționează suficient cât să-i permită să reproducă ceea ce a auzit și că are abilitățile necesare pentru a reproduce (a articula) mesajul. În cazul copilului cu autism, ecolalia apare și ca o metodă de reducere a anxietății.


În lucrul cu copiii cu ecolalie trebuie avute în vedere următoarele:

  • Vorbirea să fie pe un ton calm;
  • Să se folosească un vocabular simplu;
  • Exprimarea să fie directă;
  • Să se evite metaforele, glumele, cuvintele cu mai multe înțelesuri, frazele cu înțeles ascuns;
  • În cazul adresării unei întrebări, pentru a se evita repetarea de către copil a întrebării, este indicat să se înceapă imediat și răspunsul.
    Ex.: “Cum te cheamă? Mă cheamă ….”
    În această situație, copilul nu mai repetă întrebarea “Cum te cheamă?”, ci doar începutul de răspuns “Mă cheamă …”.

Logoped Ionela Ghizdavu

© Toate drepturile rezervate Cabinet Logopedic ANDU